sari la continut
FCC |
noutati |
servicii |
biblioteca |
legislatie |
afectiunile
ochiului |
organizatii |
educatie |
contact
|
cautare
METODE DE
EXAMINARE IN OFTALMOLOGIE sau DE CE IMI FACE MEDICUL CHESTIA
ASTA?
Examinarea corecta a unui bolnav de ochi cuprinde in mod
schematic:
FCC |
noutati |
servicii |
biblioteca |
legislatie |
afectiunile
ochiului |
organizatii |
educatie |
contact
|
cautare
- interogatoriul;
- examenul somatic general al bolnavului;
- examenul local al ochiului;
- examene complementare de laborator.
- Interogatoriul bolnavului.
Examinarea bolnavului cu acuze oculare incepe prin luarea
interogatoriului sau a anamnezei.Anamneza cuprinde: datele
personale ale bolnavului; motivul prezentarii la medic;
istoricul bolii actuale; antecedente personale si
eredo-colaterale; -conditiile de viata si de munca.
a) Datele personale ale bolnavului. Medicul va nota
numele, prenumele, virsta, sexul, starea civila, profesia, locul
de munca, domiciliul. VIRSTA poate da anumite indicatii in
stabilirea diagnosticului.Astfel la un bolnav in etate pot fi
suspectate glaucomul, cataracta, afectiuni vasculare ale retinei
etc.Copiii se imbolnavesc mai frecvent de keratoconjunctivita
flictenulara, prezinta complicatii ale bolilor infectioase
eruptive, traumatisme, vicii de refractie etc. SEXUL.Anumite
afectiuni, cum sunt imbolnavirile cu caracter profesional,se
intilnesc mai frecvent la sexul masculin. PROFESIA. Anumite
conditii de munca favorizeaza aparitia unor
imbolnaviri:conjunctivite in mediu cu praf, nevrita optica
retrobulbara in intoxicatii cu mercur, benzen etc., nistagmus la
mineri, astenopatie acomodativa la elevii cu vicii de refractie
etc. LOCUL DE NASTERE SI DOMICILIUL au importanta, intrucit
unele afectiuni se intilnesc mai frecvent in unele regiuni sau
tari (trahomul in tarile calde).
b) Motivul prezentarii la medic. Medicul se informeaza
asupra simptomelor subiective si obiective prezentate de bolnav.
Bolnavii ocular se pling de: tulburari de vedere ca:scaderea
vederii, eclipsa de vedere, pete in cimpul vizual, vedere dubla
etc.; dureri sau senzatii neobisnuite in sfera oculara,
localizate sau iradiate.Medicul va cauta sa diferentieze durerea
in sfera oculara de senzatiile de mincarime, de corp strain sub
pleoape; prima ii indreapta atentia spre afectiuni ale globului
ocular (glaucom,ulcer cornean) sau inflamatii acute ale anexelor
(orbita,sac lacrimal), a doua asupra unei conjunctivite cronice,
blefarite; aspecte anormale ale ochiului observate personal sau
de persoanele din anturaj cum sunt: congestia globului,
modificari in pozitia globului, a pleoapelor, modificarea
culorii pupilei, formatiuni tumorale; nu suporta lumina
puternica(fotofobie), prezentarea unei lacrimari abundente etc.
c) Istoricul bolii actuale. Medicul va stabili datele cu
privire la debutul afectiunii(brusc sau treptat, de data recenta
sau veche, precedat sau nu de simptome generale sau locale) ,caracterele
si evolutia bolii actuale(stationara, progresiva), factorii
declansatori (traumatisme,corpi straini,agenti fizici sau
chimici,contagiozitate) , tratamentele efectuate etc. Din
aceasta ancheta medicul va deduce aproximativ natura si sediul
bolii (conjunctiva ,leziuni ale polului anterior sau posterior,
vicii de refractie etc.)
d) Antecedente personale sau eredo-colaterale.
Antecedentele personale sunt deosebit de importante.Dupa
invetigarea antecedentelor fiziologice medicul va insista
indeosebi asupra antecedentelor patologice ca imbolnaviri
infecto-contagioase, boli cronice, traumatisme, afectiuni
oculare, boli profesionale.Medicul va cere relatii asupra
parintilor si fratilor, insistind asupra starii lor de sanatate;
se va informa daca au suferit de boli cronice (TBC,lues) si mai
ales de afectiuni oculare (glaucom, cataracta, strabism, miopie,
degenerescenta pigmentara).
e) Conditii de viata si munca. Conditiile de viata si de
munca ale bolnavului trebuie investigate cu atentie, intrucit
ele pot explica multe din tulburarile organice sau functionale
pe care le acuza bolnavul.Astfel, locuinta insalubra,
alimentatia insuficienta, surmenajul , conflictele familiare,
conditiile necorespunzatoare le locul de munca (lumina puternica,
lipsa unor mijloace de protectie, activitate de noapte, mediu
toxic) pot provoca sau intretine anumite suferinte.
Dupa efectuarea interogatoriului medicul va trece la examenul
obiectiv al bolnavului, care cuprinde examenul general si
examenul local al globului si al anexelor.
Examenul general al bolnavului.
In cadrul examenului general medicul va efectua inspectia
bolnavului si examenul aparatelor si sistemelor. Datele
furnizate de inspectie reprezinta indicatii in stabilirea
diagnosticului. Din atitudinea generala a pacientului se pot
deduce tulburari mai mult sau mai putin grave ale functiei
vizuale.Astfel ,in caz de orbire, pacientul merge cu mina
intinsa pentru a descoperi eventuale obstacole, bolnavul in
criza de glaucom acut sta in pat solicitind sa fie examinat la
domiciliu, iar bolnavii cu vicii de refractie, afectiuni ale
anexelor globului etc. vin singuri la oculist.O pozitie vicioasa
a capului ( pacientul merge cu capul aplecat in pozitie laterala)
se intilneste in astigmatism, paralizii ale musculaturii oculare;
cind pacientul merge cu capul inclinat pe spate poate fi
suspectata o ptoza palpebrala; in caz de fotofobie bolnavul isi
tine capul inclinat in fata si isi acopera ochii cu bratul,
atitudine observata la copiii cu keratoconjunctivita
flictenulara. Examenul tegumentelor, mucoaselor, al pachetelor
ganglionare etc cit si cel orientat pe aparate si sisteme
intregesc datele necesare stabilirii diagnosticului .
Examenul local al ochiului
Examenul local al ochiului consta in examinarea anexelor
globului ocular (regiunea sprincenoasa, pleopele, aparatul
lacrimal:glandele si caile lacrimale, conjunctiva), a orbitei, a
globului ocular(sclera, cornee, camera anterioara, unghi
iridocornean, iris, pupila, cristalin, corp vitros, fund de ochi),
a refractiei oculare, a tensiunii oculare, a echilibrului
oculomotor, a acuitatii vizuale, a diplopiei, a cimpului vizual
, a senzatiei cromatice, a simtului luminos etc.